duminică, 8 noiembrie 2009

"Toti au auzit de trecutul SIDA in Romania"



Şeful Fondului Global anti-SIDA se aşteaptă ca românii să preia programele finanţate până acum din exterior.

Aflată în plin haos creat de noul virus A/H1N1, în plină criză politică stârnită de neînţelegerile partidelor în privinţa guvernării, cu un Minister al Sănătăţii fără o conducere stabilă, România s-ar putea confrunta în perioada următoare şi cu o criză în domeniul luptei împotriva „maladiei secolului XX”, SIDA.

Pericolul răspândirii virusului HIV în spaţiul ex-sovietic, în principal în Rusia, a făcut subiectul celei de-a treia ediţii a Conferinţei pe Probleme SIDA din estul Europei şi Asia Centrală, desfăşurată între 28 şi 30 octombrie, la Moscova. În capitala Federaţiei Ruse s-au întâlnit liderii din „prima linie” a luptei cu virusul. În urma unor interviuri- maraton cu cei mai mulţi dintre ei, EVZ a adus „la zi” situaţia programelor de prevenţie a HIV în România.

Semne de întrebare pentru anul 2010

Astfel, directorul Fondului Global pentru Combaterea SIDA, Tuberculozei şi Malariei, Michel Kazatchkine, a explicat că România a făcut progrese din anii ’90, când despre SIDA se discuta întotdeauna la pachet cu imagini din orfelinate pline cu copii infectaţi.

Dar şi-a arătat şi îngrijorarea cu privire la ce s-ar putea întâmpla cu programele finanţate până acum de Fond dacă acestea nu vor fi preluate de stat, cum de altfel a şi fost înţelegerea cu Ministerul Să nă tăţii din România.
Se întâmpla însă înainte de cam pania electorală, înainte de căderea a două guverne, pe un „teren” ceva mai „solid”. Veştile proaste legate de România şi SIDA ar putea începe de anul viitor, odată cu terminarea finanţării externe, după cum arată şi Eduard Petrescu, reprezentatul în România al UNAIDS, programul ONU pentru probleme HIV/SIDA.

„O parte din programe fuseseră preluate prin Agenţia Naţională Antidrog. Acum nu mai este! Într-un context normal, fără criză politică, Ministerul Sănătăţii ar fi fost un partener de discuţie. Ei şi-au exprimat intenţia în mandatul tre cut de a prelua programele. Dar între timp, nu mai avem cu cine discuta! Sperăm doar ca, până în iulie anul viitor, să re uşim să ajungem la o înţelegere cu guvernul”, spune Eduard Petrescu.

MICHEL KAZATCHKINE, DIRECTORUL FONDULUI GLOBAL:
„Epidemia continuă să se extindă în estul Europei”


„Evenimentul zilei”: România nu mai este eligibilă pentru a accesa banii Fondului Global. Cât de mulţumit sunteţi de modul în care au fost cheltuiţi până acum banii pentru programe HIV?
Michel Kazatchine: România avea deja un teren solid pentru ca astfel de programe să fie implementate. Eu sunt bucuros de fiecare dată când banii investiţi de noi se duc către persoane care au nevoie de ei. De acum un an însă, România nu mai este eligibilă şi întrebarea care se ridică este: cum vor fi derulate de acum programele aici. Ăsta este cazul mai multor ţări din regiune. Dar faptul că România este membră a Uniunii Europene aduce o serie de schimbări, inclusiv legate de sprijinul financiar.

Cum credeţi că ar fi mai uşor pentru Ministerul Sănătăţii din România să preia şi să continue programele finanţate de Fondul Global?

Eu nu pot da sfaturi pentru Ministerul Sănătăţii din România. Ce spun este că toată lumea a auzit până acum despre trecutul SIDA în România, despre problemele pe care le aveau copiii în urmă cu câţiva ani. Şi cred că pentru a controla extinderea foarte rapidă, SIDA trebuie să fie printre priorităţile ministerelor sănătăţii din Europa de Est şi Centrală. Epidemia continuă să se extindă repede în Estul Europei, trebuie să fim foarte vigilenţi şi să ne ocupăm de prevenţia bolii. Trebuie să identificăm unde apare infecţia, să identificăm grupurile de populaţie care sunt vulnerabile, şi apoi să adaptăm strategiile de prevenţie specifice fiecărui caz în parte.

Metadona, o soluţie ieftină

Fiind la curent cu această realitate a pericolului epidemiei în regiune, cum comentaţi măsurile de închidere a unor centre de substituţie cu metadonă pentru consumatori de heroină, cum s-a înregistrat recent un caz la Bucureşti? Ştim cu toţii că cei care folosesc droguri injectabile sunt printre cei mai vulnerabili la HIV şi la transmiterea acestuia.
Nu am auzit, dar dacă aşa este, atunci regret profund! Consumul de droguri injectabile este printre principalele căi de extindere a epidemiei. Şi ştim că metadona - inclusă însă într-un „pachet” de măsuri de reducere a riscurilor mai amplu, alături de o informare asupra bolii şi schimbul de seringi printre consumatori - este unul dintre cele mai ieftine şi mai eficiente moduri de prevenţie a HIV/ SIDA.

În urmă cu două luni, Comisia Prezidenţială pentru Probleme Sociale din România a recomandat măsuri de prevenţie ca dezincrimi narea consumului de droguri uşoare şi legalizarea prostituţiei. Evenimentul a stârnit „valuri”. Cum priviţi dumneavoastră, în cali tate de expert pe probleme HIV/ SIDA, aceste măsuri?

Fiecare ţară în parte trebuie să ia o decizie. Eu vin din Franţa, unde prostituţia este ilegală, dar toată lumea ştie că se întâmplă! Şi acum trăiesc în Elveţia, unde pr ostituţia este legalizată! Cred că important este că există o politică în îngrijirea anumitor categorii şi, pentru mine, ca expert în probleme legate de HIV, sunt mulţumit de locurile unde există acces 100% la folosirea prezervativului. În astfel de cazuri este vorba de apropiere faţă de aceste persoane, de educaţie, de informare a lucrătorilor sexuali că sunt în pericol să contacteze boala şi că este posibil să o răspândească. Nu am să vorbesc neapărat despre ţările vestice, ci despre ţări ca Thailanda sau Cambodgia, unde lucrurile s-au schimbat în bine după ce au fost programe de distribuţie şi informare asupra prezervativului printre lucrătorii sexuali. Aşa au oprit thailandezii răspândirea epidemiei de SIDA.

Criza şi Fondul Global

La conferinţa de la Moscova s-a vorbit despre spaţiul ex-sovietic când s-au făcut referiri la creşterea numărului de cazuri de SIDA în Europa de Est. Credeţi că ar trebui şi ţări ca România, care se află în imediata vecinătate, să ia măsuri în acest sens?

Toată lumea este într-o oarecare măsură îngrijorată de ceea ce se petrece aici, pentru că Rusia face parte, într-un fel, din familia europeană, încă de pe vremea lui Petru cel Mare. Cred că toţi ar trebui să fim îngrijoraţi de ceea ce se petrece aici cu SIDA, unde epidemia este în creştere. Dar nu mă refer în sensul că ar trebui să ne facem griji cu privire la răspândirea bolii prin intermediul imigranţilor. Ci de ce se poate petrece cu o ţară unde cei mai mulţi oameni nu ştiu încă nimic despre această boa lă, unde există rezistenţă cu pri vire la acceptarea ideii din partrea societăţii şi unde există discriminare împotriva bolnavilor. Îngrijorarea mea este mai degrabă cea a unui om de ştiinţă şi a unui om dedicat luptei împotriva SIDA.
Cum a afectat criza economică Fondul Global? Şi la ce urmări vă aşteptaţi cu privire la programele anti-SIDA?

Sunt foarte îngrijorat. Aud de la donatorii noştri că finanţarea va fi foarte dificilă. Cu toate acestea, există garanţii prin G8, iar UE s-a angajat să finanţeze de asemenea. Şi ştiţi că primele 15 ţări membre ale UE s-au angajat să atingă un anumit procent din PIB acordat pentru Sănătate, până în 2010-2012. Şi ţările nou-venite, inclusiv România, s-au angajat să facă la fel! Şi sper să fie un an de refinanţare pentru Fondul Global. Aşa că voi veni în România, voi merge în toate ţările nou-venite în UE. Mă aştept ca investiţia pe care o va face România pentru dezvoltare să meargă prin căile multilaterale. Aşa că, din moment ce România a fost unul dintre beneficiarii banilor de la Fondul Global, mă aştept să înţeleagă nevoile noastre financiare de acum.

11.000 de români sunt înregistraţi oficial ca fiind infectaţi cu HIV

„PROGRAME FRAGILE”

Boala văzută ca o problemă politică


Criza economică şi politică poate distruge programele de combatere a SIDA, şi aşa „fragile”, după cum le descrie Luiz Loures - directorul UNAIDS Europa -, expert în astfel de probleme încă din anii ’80. „Avem deja semnale în câteva ţări, în special legate de sustenabilitatea programelor de tratament din aceste ţări. Dacă vom continua în acelaşi ritm, suntem mai degrabă îngrijoraţi de ce s-ar putea petrece anul viitor, în 2010”, spune Luiz Loures.

AVERTISMENT. Luiz Loures (dreapta) crede că politicienii trebuie să ia problema HIV în serios. Aici alaturi de Eduard Petrescu, UNAIDS Romania (nota SP)

Dincolo de perspectiva medicală, programele HIV ar trebui privite şi ca o „problemă politică”: orice criză a guvernării ridică semne mari
de întrebare cu privire la păstrarea sub control a unor boli ca SIDA, spune Loures: „Nu e ca şi cum ai fi la linia de producţie, la fabrică, vine criza şi poţi pierde câteva maşini, dar producţia continuă. SIDA e o problemă politică”.

Mai multe ministere ale sănătăţii din lume au fost avertizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca, în cazul unor reduceri de bugete, să nu umble la banii alocaţi programelor de sănătate.

„Unul dintre răspunsurile pozitive a venit din Scandinavia. Dar ştiu câteva ţări unde primul lucru pe care l-au făcut a fost să taie din fondurile insititutelor pentru sănătate publică. Ţările mai mici sunt mai vulnerabile. România a trecut şi ea printr-o perioadă dificilă, cu reforma, cu susţinerea sistemului. Cred că va fi o încercare pentru România perioada
care urmează”, a spus Nedret Emiroglu, şef al Diviziei pentru Programe de Sănătate al Biro ului European al OMS.

Viitorul în domeniul luptei împotriva SIDA nu „sună bine” nici la cea mai mare organizaţie din domeniu, International AIDS Society, al cărei director, Robin Gorna, se arată dezamăgit de faptul că mai multe guverne din Europa au început tăieri de la bugetele pentru Sănătate: „Ţările din G8 au redus sprijinul anti-HIV. La întâlnirile din L’Aquilla, Italia, abia dacă s-a menţionat ceva despre asta”.

AVERTISMENT. Luiz Loures (dreapta) crede că politicienii trebuie să ia
problema HIV în serios

VIZIUNEA VECINULUI

„La Bucureşti, totul e doar la nivel declarativ”


Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii din România s-au angajat, inclusiv în primăvara acestui an, în urma unei vizite a liderului UNAIDS, Michel Sidibe, că vor continua programele începute cu finanţarea Fondului Global pentru Combaterea HIV, Tuberculozei şi Malariei.

Însă acest angajament nu s-a concretizat prin documente care să le ateste. Asta ar fi principala nemulţumire a managerului portofoliului regional al Fondului Global, Maria Kirova, din Bulgaria, cea care a urmărit îndeaproape cum românii au implementat programele din banii organizaţiei.

„Românii au făcut foarte multe progrese în lupta cu HIV/SIDA. Iar criza politică este, din câte ştiu, destul de recentă. Dar dacă se pre lun geşte, ar putea fi probleme. După luna iulie 2010, avem mari semne de întrebare legate de ce se va întâmpla cu programele de prevenţie din România. Ne întrebăm ce se va întâmpla cu cadrele specializate acum pe acest domeniu, care ar trebui să-şi continue munca cumva, care ar trebui să treacă la stat. Am primit semnale pozitive din partea guvernului, însă totul se limitează la nivelul declaraţiilor. Cred că trebuie lua tă şi o măsură din interior curând. Pentru că discutăm despre alocarea unui buget, despre strategii de management”, a spus Maria Kirova, pentru EVZ.
"După iulie 2010 avem semne de întrebare legate de ce se va întâmpla cu programele de prevenţie a HIV/ SIDA în România."
Maria Kirova, manager al portofoliului Fondului Global în regiune

FINANŢE

HIV-ul măsurat în sume:

• România a aplicat pentru finanţarea Fondului Global pentru Combaterea HIV, Tuberculozei şi Malariei în 2003 şi în 2006. Granturile au totalizat 26.861.313 de dolari pentru componenta HIV/SIDA şi 16.743.641 de dolari pentru tuberculoză, pentru perioada 2004-2008.
• Finanţarea aprobată în 2006 reprezintă 9.338.352 de dolari pentru componenta HIV/SIDA şi 5.212.177 de dolari pentru tuberculoză.
• În urmă cu doi ani, România a depăşit un anumit prag economic şi nu mai este eligibilă pentru a primi bani de la organizaţia condusă de Michel Kazatchkine, drept urmare se aşteaptă ca statul să preia programele de prevenţie deja începute în acest domeniu de ONG-uri.

Sursa EVZ

SENS POZITIV multumeste lui Andrei Udisteanu, autorul articolului, pentru materialele bine documentare despre HIV/SIDA si grupurile vulnerabile.

2 comentarii:

  1. Si asa se duce si speranta noastra daca lasa pe mana statului roman programele anti hiv... :(((

    Cine isi poate permite sa plateasca traieste... cine nu... Dumnezeu cu mila nu? Daca nu te omoara hiv te omoara statul, de ceva tot trebuie sa murim nu?

    Groaznic! O veste mai proasta nici ca se putea!

    RăspundețiȘtergere
  2. Guvernul s-a angajat sa preia programele despre care se vorbeste in articol. Pana la mijlocul anului 2010 mai este timp pt ca ONG-urile sa contunue dialogul cu Guvernul, dialog care este in curs de desfasurare si in prezent.

    Toturi, este foarte posibil ca Guvernul sa nu preia programele, asa cum se intampla in Rusia in prezent, unde prevalenta HIV printre utilizatorii de droguri injectabile este foarte mare.

    Dar acest articol nu se refera la tratamentul antiretroviral, care si in prezent este in programul national si este gratuit datorita Guvernului. Romania se poate lauda - si se lauda de cate ori are ocazia - ca are ACCES UNIVERSAL LA TRATAMENT!

    Multe tari tanjesc dupa ACCES UNIVERSAL LA TRATAMENT, noi avem, dar nu se respecta, mai nou.

    RăspundețiȘtergere