marți, 10 noiembrie 2009

Mitingul disperării pentru supravieţuire

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), organizatoarea mitingului de protest al bolnavilor cu afecţiuni cronice, de luni din Parcul Izvor din Capitală, va depune plângere penală împotriva fostului ministru al Sănătăţii Ion Bazac, a premierului interimar Emil Boc şi a lui Irinel Popescu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru subminarea sistemului sanitar şi pentru atentat la siguranţa naţională.

Anunţul acţiunii în instanţă a fost făcut ieri de Cristian Roşu, vice pre şedinte al COPAC. La demonstraţie au participat peste 100 de pacienţi şi reprezentanţi a opt federaţii ale bolnavilor de cancer, HIV/SIDA, diabet, hepatită, hemofilie, scleroză multiplă şi boli rare. Protestatarii au cerut alo carea a 6% din PIB pentru sănătate, depolitizarea sistemului şi centrarea lui pe pacient, accesul necondiţionat la tratament pentru toţi pacienţii, trans parentizarea fondurilor alocate şi elaborarea registrelor de pacienţi în funcţie de patologii, deoarece în prezent lipseşte o statistică şi „se merge pe cifre aleatorii“. La finalul mitingului, reprezentanţii COPAC au depus la Parlament un memoriu cu aceste revendicări.


Disperarea i-a scos în stradă pe bolnavii de toate vârstele şi din diverse judeţe, care au venit să-şi ceară dreptul la supravieţuire.
S-au plâns cu toţii de lipsa tratamentelor indispensabile, de complicaţiile apărute din această cauză şi de întârzierea medica men telor, care le poate fi fatală.

Nu sunt medicamente pentru bolnavii de SIDA

Mama unui tânăr de 20 de ani bol nav de SIDA, aflat în stadiul final, ne-a spus că tratamentul pentru fiul ei se dă pe intervale din ce în ce mai mici, de 3-4 zile, pe principiul „apoi vedem noi ce facem“. Membră a Asociaţiei „Viaţă şi speranţă“ din Galaţi şi având statut de asistent personal al unui pacient cu handicap de gradul I, femeia s-a plâns că n-a mai primit retribuţia (circa 500 lei/ lună) din mai. Lipsa medica men telor este cea mai importantă dificultate cu care se confruntă bolnavii de SIDA, ne-a spus şi Toader Blaga, pre şedinte al Uniunii Naţionale a Orga nizaţiilor Persoanelor cu HIV/SIDA din Neamţ, care susţine că, din aprilie, 186 de pacienţi au tot întrerupt tratamentul.

Cancerul şi hepatitele, tratate cu lista de aşteptare

Peste 2.700 de bolnavi de cancer îşi aşteaptă dreptul la viaţă de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care trebuie să aprobe tratamentele. Au la dispoziţie doar 250 de oncologi în toată ţara. Uneori, nu au nici paturi normale în spitale, ci numai unele im provizate, ne-a spus Ioana Cristea, pre şedinta Asociaţiei Bolnavilor de Cancer „Phoenix“ din Bucureşti. Ea însăşi o supravieţuitoare care a învins, „printr-o minune“, trei tipuri de neo plasm în 10 ani, a ieşit în stradă să scan deze „Vrem să trăim! Nu vrem să murim!“ şi să le amintească auto rităţilor că uneori aprobarea trata men tului vine prea târziu. Mihaela Ionescu, diagnosticată cu neoplasm acum cinci ani, a venit să reprezinte Asociaţia Bolnavilor de Cancer din Braşov, să se plângă de costurile ridi cate ale analizelor anuale şi de lipsa medicamentelor necesare, care deter mină medicii să propună tratamente de compromis ce implică riscuri mari.

Gheorghe Paşcalău din Braşov are peste 50 de ani şi a fost diagnosticat cu hepatită B acum un an. Din august e şomer, a întrerupt tratamentul, dosa rul lui este pe lista de aşteptare. Tot pe lista de aşteptare este tratamentul administrat bolnavilor de hepatită B, în număr de 2.000. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei 7.000 de bolnavi de hepatită C.

Diabetici fără insulină

Elena Gheorghiţă, reprezentanta Asociaţiei Diabeticilor din Galaţi, su feră de această boală de 13 ani şi e dependentă de insulină. A venit la miting pentru că din farmacii lipsesc unele tipuri de insulină şi instru men tele cu care se administrează. Ca atare, mulţi bolnavi n-au încotro şi îşi între rup tratamentul, ceea ce duce la complicaţii serioase. Nici testele de monitorizare a glicemiei nu sunt suficiente, ne spune pacienta. „Acum se dau mai puţine celor peste 40 de ani“, adaugă aceasta.

Sursa: cotidianul.ro, un articol de Sorin Antonescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu