luni, 21 septembrie 2009

Numarul barbatilor gay din Marea Britanie testati vreodata a crescut la doua treimi

Pana in 2007, doua treimi dintre barbatii gay din Marea Britanie au facut cel putin o data un test HIV, o crestere de la sub 50% in 2002. Totusi acest lucru nu a condus la dezvaluirea pe scara larga a statusului HIV la partenerii sexuali, conform descoperirilor celui mai recent Sondaj despre Viata Sexuala a Barbatilor Gay.

Sondajul de asemenea a descoperit ca in timp ce numarul barbatilor constienti de existenta profilaxiei post expunere a crescut foarte mult, doar 3% dintre barbati chiar au incercat sa o acceseze dupa ce au avut un risc sexual.

Sondajul anual despre Viata Sexuala a Barbatilor Gay, din Marea Britanie, foloseste un chestionar care este disponibil online (promovat de mai multe saituri de internet despre persoanele gay, promovarea sanatatii si comunitatea gay) si prin intermediul unei brosuri printata (distribuita de organizatii care se ocupa cu promovarea sanatatii). In 2007 au fost primite 6.205 raspunsuri valide din partea barbatilor gay sau bisexuali care traiesc in Marea Britanie.

Cercetatorii avertizeaza ca un sondaj anual pe sectiune incrucisata (facut la intamplare) nu este ideal pentru masurarea schimbarii de-a lungul timpului. Organizatiile care promoveaza sondajul si jurisdictiile unde este distribuit s-au schimbat de la an la an, la fel facand si procentul relativ de sondaje completate online si prin intermediul brosurii.

Cu toate acestea, esantionul online se supune mai putin la aceste variatii si se considera ca este mai reprezentativ pentru o populatie mai larga de persoane gay decat esantionul din brosuri. Din aceste motive, urmatoarele date despre testare reflecta doar rezultatele de la barbatii recrutati online.

In 2001, 46% dintre barbati isi facusera vreodata un test HIV. Acest procent a crescut la 49% in 2002, inainte de a creste lent la 62% in 2006 si 66% in 2007.

Categoriile de barbatii care au avut cea mai mica probabilitatea de a face vreodata un test HIV au fost reprezentate de britanicii albi sau de etnie asiatica, cei mai tineri, cei care nu erau implicati intr-o relatie si cei care traiau departe de orasele cu multi barbati gay.

Din moment ce numarul barbatilor testati vreodata a crescut, procentul de barbati diagnosticati cu HIV a facut la fel. El a crescut de la 4% in 2001 la putin sub 10% in 2007.

Cateodata s-a sugerat ca ar putea exista un beneficiu pentru prevenirea HIV daca se testeaza mai multi barbati si apoi isi dezvaluie statusul lor HIV la partenerii sexuali. Insa aceste date nu sugereaza ca asemenea discutii sunt larg raspandite.

Analizand doar pe acei barbati care au avut relatii sexuale ocazionale in ultimul an, peste jumatate dintre barbati nu au intrebat niciodata partenerii ocazionali despre statusul lor HIV (57%) sau nu au discutat despre statusul lor propriu (54%).

Barbatii care nu fusesera diagnosticati cu HIV au avut o probabilitate mai mica fie de a intreba, fie de a spune, in comparatie cu barbatii diagnosticati cu HIV. Un total de 21% dintre barbatii cu HIV intotdeauna si-au dezvaluit statusul la partenerii ocazionali, 46% cateodata si 32% nu au facut-o niciodata.

Barbatii cu un numar mare de parteneri sexuali au avut o probabilitate mai mare de a intreba sau a spune cateodata.

Profilaxia post expunere
Sondajul a mai aratat ca 56% dintre respondenti au auzit de profilaxia post expunere (PEP). Acest procent a crescut de la 22% in sondajul din 2003 si 38% in 2005, probabil ca un rezultat al numeroaselor campanii de constientizare.

In timp ce jumatate dintre respondenti cunosteau scopul PEP si ca ea trebuie inceputa in decurs de cateva ore de la expunerea sexuala, numai o treime stia ca ea reprezinta o cura de o luna cu medicamente anti-HIV.

Mai mult, mult mai putini cunosteau particularitatile de a o accesa. Majoritatea respondentilor nu stiau ca ea ar trebui sa fie disponibila in majoritatea spitalelor din Marea Britanie, sau ca in realitate, poate fi greu de obtinut.

Si mai mult, numarul de barbati care chiar au incercat sa obtina PEP ramane limitat. Numai 3,4% dintre respondenti (212 barbati) au incercat sa faca acest lucru, iar 2,4% (146 barbati) chiar au luat-o. Totusi aceste cifre au crescut de la sondajele din 2003 si 2005.

Cercetatorii au punctat ca acest lucru nu se datoreaza faptului ca barbatii considerau ca PEP nu ar fi benefica pentru ei. In momentul in care au intrebat respondentii daca ei ar lua in considerare incercarea de a obtine PEP daca ei considerau ca au fost expusi la HIV, doar 4% au raspuns cu nu.

Articol tradus de Asociatia SENS POZITIV, cu acordul Organizatiei NAM, articolul original se gaseste aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu