miercuri, 30 septembrie 2009

Inhibitorul de maturare bevirimat este bine tolerat si eficient la respondentii anticipati

Inhibitorul de maturare HIV bevirimat a fost bine tolerat intr-un studiu cu 32 persoane prezentat la a 49-a Conferinta Interdisciplinara despre Agenti Antimicrobieni si Chemoterapie (ICAAC) din San Francisco. In timp ce activitatea antivirala nu a fost deosebit de impresionanta per total, un test genotipic poate prezice care pacienti sunt predispusi in a raspunde bine.

Inhibitorii de maturare actioneaza intr-un stadiu final al ciclului de viata al HIV, interferand cu asamblarea finala si „inmugurirea” particulelor noi de virus. Cel mai avansat candidat din aceasta clasa, bevirimat dimeglumin, nu a avut o trecere usoara prin procesul de dezvoltare.

Medicamentul, numit initial PA-457, a fost descoperit de Panacos Pharmaceuticals. In timp ce el a demonstrat o activitate antivirala promitatoare in studiile initiale, o formula sub forma de tableta a avut biodisponibilitate scazuta, conducand la concentratii sanguine mai mici decat cele asteptate.

Bevirimat a demonstrat rezultate mai favorabile in Studiul 203, un trial de Faza II prezentat la editia din anul trecut a ICAAC, dupa ce cercetatorii au imbunatatit formula si au descoperit ca testarea genotipica poate prezice respondentii potentiali. Myriad Pharmaceuticals a achizitionat toate drepturile medicamentului in ianuarie 2009, dandu-i o noua denumire MPC-4326.

La intalnirea din acest an, Mark Bloch si colegii au prezentat descoperiri de la Studiul 204, un trial de Faza II deschis. Majoritatea dintre cei 32 participanti incepeau terapia antiretrovirala pentru prima oara, insa cohorta de asemenea a inclus cativa pacienti experimentati de tratament care erau rezistenti la unul sau mai multe medicamente aprobate si se aflau pe terapie stabila de cel putin opt saptamani (exceptand o perioada de cel putin trei zile de eliminare a medicamentelor inainte de a incepe bevirimatul).

Toti participantii erau barbati, 97% erau albi, iar varsta medie era de 40 ani. La momentul inrolarii, numarul de CD4 mediu era de aproximativ 400 celule/mm3 si incarcatura virala medie era de aproximativ 63.000 copii/ml. Din cauza ingrijorarilor legate de siguranta, descoperite in trecut in studiile pe animale care au folosit doze mai mari, persoanele cu lesinuri si atacuri vasculare in trecut au fost excluse.

Participantii au primit monoterapie cu bevirimat in doze de fie 200 mg, fie 300 mg, folosindu-se tablete de 50 mg, luate cu mancare, timp de 14 zile.

Pana la sfarsitul perioadei de dozare, incarcatura virala totala a scazut cu o medie de 0,54 log10 copii/ml in grupul cu 200 mg si 0,70 log10 copii/ml in grupul cu 300 mg. Insa raspunsurile au fost foarte variate printre pacienti, luati individual.

Folosind date culese de la 100 participanti din doua trialuri anterioare de Faza II, cercetatorii au realizat un algoritm prezicator bazat pe cinci polimorfisme cheie, sau variatii specifice, ale genei Gag a HIV. Acest algoritm a identificat respondentii cu o acuratete de 80% si non-respondentii cu o acuratete de 89%.

In momentul in care participantii au fost clasificati pe baza algoritmului, respondentii anticipati au intampinat o scadere medie a incarcaturii virale de 1,15 log10 copii/ml, in comparatie cu doar 0,17 log10 copii/ml la non-respondentii anticipati.

Scaderile totale ale incarcaturii virale nu au fost diferite semnificativ intre ramurile de 200 mg si 300 mg. Totusi, in randul participantilor anticipati a fi buni respondenti pe baza testarii genotipice, declinul incarcaturii virale a fost mai mare in grupul cu 300 mg.

Bevirimat a fost in general bine tolerat. Chiar daca majoritatea participantilor au raportat cel putin un eveniment advers, acestea au fost de obicei usoare sau moderate. Cel mai des intalnite efecte secundare au fost durerea de cap si simptomele gastrointestinale (incluzand trei cazuri de constipatie de gradul unu). Nu au existat anormalitati de laborator severe sau evenimente clinice.

Cercetatorii au concluzionat ca formula de bevirimat sub forma tabletei de 50 mg a fost „tolerata bine si in siguranta”, iar concentratiile minime (cele mai scazute vreodata) au ramas deasupra nivelului tinta atat in cazul folosirii dozei de 200 mg, cat si in cazul folosirii dozei de 300 mg, ambele administrate de doua ori pe zi.

Cercetatorii de asemenea au dezvoltat o formula de bevirimat sub forma unei tablete de 100 mg. Asa cum a fost raportat intr-un slide la conferinta, noua tableta a avut un profil de siguranta si farmacocinetica favorabil de-a lungul unei perioade de dozare de 15 zile. Inca o data, evenimentele adverse cel mai des intalnite au fost efectele secundare gastrointestinale si durerea de cap.

Myriad planuieste sa inceapa in viitorul apropiat un studiu de Faza IIb cu bevirimat folosind tableta de 100 mg.

Articol tradus de Asociatia SENS POZITIV, cu acordul Organizatiei NAM, articolul original se gaseste aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu