joi, 13 august 2009

Persoanele care se simt stigmatizate, mai putin probabil ca vor accesa serviciile medicale HIV

Stigmatizarea legata de HIV este asociata cu un acces scazut la serviciile medicale specializate HIV, raporteaza investigatori din SUA in editia online a Journal of General Internal Medicine. Cercetatorii au mai aratat ca o mare parte dintre indivizii HIV-pozitivi au raportat stigma „interiorizata”.

”Studiul nostru ofera informatii importante despre asocierea dintre stigma interiorizata si accesul raportat de sine la serviciile medicale”, relateaza investigatorii.

Au fost facute imbunatatiri substantiale la tratamentul HIV, datorita lor prognosticul multor indivizi infectati cu HIV este considerat in prezent normal.

Cu toate acestea, HIV ramane o afectiune stigmatizata, acest lucru putand pune in pericol sanatatea emotionala, mentala si fizica a indivizilor infectati cu HIV.

Stigma reprezinta un concept complex, insa este in mod general acceptat ca isi are radacinile in abaterea perceputa de la valorile si normele sociale ale unei comunitati. Stigma interiorizata poate aparea daca un individ accepta asemenea norme ale societatii insa se abate de la ele.

Investigatori din Los Angeles au gandit ca stigma HIV interiorizata ar fi asociata cu trei aspecte principale ale serviciilor HIV:
• Accesul raportat de sine la serviciile HIV.
• A avea o sursa regulata de servicii HIV.
• Aderenta la tratamentul HIV.

Un total de 202 indivizi au fost recrutati pentru cercetare din clinicile HIV si centrele de servicii sociale din Los Angeles. Cercetarea a fost facuta in 2007.

Majoritatea (56%) au fost femei si in proportii egale african americani. Varsta medie a fost de 43 ani si 31% au fost barbati gay.

Stigma interiorizata a fost evaluata folosind un chestionar care a punctat raspunsurile indivizilor pe o scala de la 0 la 100. Scorul general a fost 41, sugerand ca mai bine de o treime dintre participanti aveau stigma interiorizata asociata HIV semnificativa.

Per total, 77% dintre indivizi au declarat ca aveau un acces scazut la serviciile de sanatate, 11% nu aveau nicio sursa regulata de ingrijiri HIV, iar 43% aveau o aderenta scazuta la tratamentul lor HIV.

Primul set de analize statistice al investigatorilor a aratat ca a fost mai probabil ca indivizii care au declarat un nivel ridicat de stigma interiorizata, sa declare si un acces scazut la ingrijirile HIV (sansa = 4,97 [intre 2,54 si 9,72]; incredere 95%), lipsa unei surse regulata de ingrijiri HIV (sansa = 2,48 [intre 1,00 si 6,19]; incredere 95%), si sa aiba un nivel scazut de aderenta la medicatia lor HIV (sansa = 2,45 [intre 1,23 si 4,91]; incredere 95%).

Cu toate acestea, in momentul in care investigatorii au ajustat rezultatele lor, pentru a lua in considerare factorii cofondatori posibili, ei au descoperit ca doar stigma interiorizata a ramas asociata semnificativ cu accesul scazut la ingrijirile HIV (sansa ajustata = 4,42 [intre 1,88 si 10,37]; incredere 95%). De asemenea ei au stabilit ca sanatatea mentala scazuta, mai degraba decat stigma interiorizata, pare sa fi explicat aderenta suboptimala la tratamentul HIV.

”Aproximativ o treime dintre participanti au declarat ca aveau un nivel ridicat de stigma HIV interiorizata”, relateaza investigatorii, adaugand „am descoperit ca respondentii care aveau un nivel ridicat de stigma aveau o sansa de cinci ori mai mare de a raporta un acces scazut la ingrijiri”.

Ei au relatat ca studiul lor a fost limitat de conceptul sau incrucisat sectional si ca sunt necesare si alte studii prospective pentru a se determina mai bine relatia dintre stigma si accesul la ingrijirile HIV. „Asemenea studii ne-ar putea permite sa examinam schimbarile legate de stigma si contributia ei la serviciile si rezultatele medicale in orice moment al evolutiei bolii”, concluzioneaza cercetatorii.

Articol tradus de Asociatia SENS POZITIV, cu acordul Organizatiei NAM, articolul original se gaseste aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu