marți, 11 august 2009

Participarea in campul muncii sub tratament HIV creste o data cu trecerea timpului

Probabilitatea de a fi angajat si de a fi in stare sa execute activitati zilnice obisnuite a crescut de-a lungul unei perioade de trei ani, si chiar mai mult, in randul adultilor sub tratament antiretroviral din trei regiuni Sud Africane, a raportat Sydney Rosen si colegii, intr-un studiu prezentat la A Cincea Conferinta a IAS despre Patogeneza, Tratamentul si Prevenirea HIV din Cape Town, Africa de Sud, tinuta in luna iulie.

In timp ce supravietuirea imbunatatita si mortalitatea redusa sunt rezultate dovedite ale programelor de tratament antiretroviral, sustinerea acestor programe in tarile slab dezvoltate poate sa fie vazuta intr-un mod mai pozitiv in momentul in care tratamentul le permite indivizilor sa ramana economic activi.

Analizele economice si studiile despre relatia cost-eficienta pot furniza, ministrilor de finante din regiunile slab dezvoltate, unelte importante, din moment ce ei se confrunta cu decizii bugetare dificile legate de problemele de sanatate si sociale.

Monitorizarea numarului de persoane care se intorc la munca sau scoala in urma tratamentului antiretroviral, este importanta in scopul justificarii si suportarii cheltuielilor bugetare si in scopul planificarii impactului pozitiv potential al tratamentului extins asupra dezvoltarii si cresterii unei tari.

Un studiu cohorta prospectiv, de cinci ani, despre rezultatele economice si sociale ale tratamentului antiretroviral in Africa de Sud, a fost realizat de Sydney Rosen si colegii de la Universitatea din Boston, Centrul pentru Sanatate si Dezvoltare Internationala.

Un esantion intamplator de 1069 pacienti adulti, care fie erau in asteptarea tratamentului, fie erau deja pe tratament de mai putin de sase luni, a fost strans in trei locatii ale studiului din Provinciile Gauteng si Mpumalanga, Africa de Sud.

Inrolarea a avut loc intre 2005 si 2006. Intervievarile au fost realizate pana la de patru ori pe an, in timpul vizitelor clinice de rutina, pentru a se evalua abilitatea de a executa activitati obisnuite, starea de sanatate generala, participarea in campul muncii, sursele de venit si costurile pentru obtinerea tratamentului.

Datele analitice (pana in semtembrie 2008) au inclus toate intervievarile realizate intre o luna (30 zile) inainte de inceperea TARV si trei ani (1080 zile) dupa inceperea TARV.

Femeile au reprezentat aproximativ 80% (845) din cohorta, varsta medie fiind de 33,6 ani, iar la barbati 37,4 ani. Doua zeci si doi la suta dintre femei si 19% dintre barbati erau angajati oficial; 21% dintre femei si 22% dintre barbati isi cautau o slujba sau erau neangajati. Putin peste 50% erau casnici sau traiau intr-un apartament.

Incidenta durerii, oboselii, gretei si problemelor de piele a scazut constant de-a lungul intregii perioade de trei ani sub tratament antiretroviral. Probabilitatea de aparitie a durerii si oboselii a scazut de la 74% la 29% si respectiv de la 75% la 11%, iar probabilitatea de aparitie a gretei si problemelor de piele a scazut de la 31% la 4% si respectiv de la 50% la 9%.

Imposibilitatea de a executa sarcini zilnice obisnuite a scazut constant de la 50% la 20% de-a lungul primului an si de la 20% la 8% dupa trei ani. Nu au fost observate diferente legate de varsta si gen.

Probabilitatea de a avea un loc de munca a crescut de-a lungul timpului sub tratament antiretroviral de la 29%, in luna dinainte de inceperea TARV, pana la 47% dupa trei ani. Diferentele semnificative au fost evidente dupa un an si jumatate de tratament antiretroviral. Nu au existat diferente legate de gen, insa probabilitatea de a fi angajat a crescut cu varsta.

Limitarile studiului, notate de autori, au inclus rata mare de pierdere din cadrul programului de tratament, precum si pierderea de sub urmarire.

In plus, colectarea datelor (intervievarile) a depins de situatia neprevazuta de a intalni pacientii in momentul vizitelor lor clinice. Numarul de intervievari per pacient, la fel si intervalele dintre intervievari, poate varia considerabil. Analiza nu a inclus pacientii care au decedat, au intrerupt tratamentul sau care s-au transferat la o locatie diferita.

Autorii concluzioneaza: „Imbunatatirea rezultatelor economice pare sa fie substantiala pana la sfarsitul primului an sub TARV si este mentinuta sau chiar crescuta de-a lungul celui de-al doilea si al treilea an”.

Articol tradus de Asociatia SENS POZITIV, cu acordul Organizatiei NAM, articolul original se gaseste aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu