joi, 9 aprilie 2009

Suplimentarea vitaminei D poate ajuta deficienta hormonilor minerali data de tenofovir

Oferind pacientilor care iau tenofovir suplimente de vitamina D a ajutat la scaderea nivelurilor unui hormon – hormon paratiroidian sau PTH – care duce la pierderea calciului din oase, lucru descoperit la o intalnire de lucru Londra/New York.

Cu toate ca osteopenia si osteoporoza (pierderea de calciu din oase) sunt des intalnite la persoanele cu HIV, atat la cele care iau cat si la cele care nu iau tratament, tenofovir, unul dintre cele mai des folosite medicamente, de asemenea a fost asociat in unele studii cu un risc ridicat de pierdere minerala osoasa. Insa, mecanismul acestui lucru, cat si faptul ca tenofovir este cauza directa, sunt doua probleme neclare.

Vitamina D este esentiala pentru metabolismul osos si atat in acest studiu cat si in alt studiu de asemenea prezentat la Conferinta BHIVA in acest an, pare sa fie aproape universal deficitara la persoanele cu HIV.

Cercetatorii, de la King’s College Hospital din Londra si Mount Sinai Hospital din New York, au gandit ca ‘legatura lipsa’ dintre HIV, tenofovir, vitamina D si pierderea calciului este reprezentata de hormonul paratiroidian (PTH). Acest hormon face ca, calciul sa fie eliberat din oase in circulatia sanguina, unde este necesar pentru reglarea sistemului nervos; in schimb nivelul ridicat de calciu opreste producerea de PTH, printr-un process de feedback. Insa daca nivelul de PTH ramane setat la o valoare ridicata, este eliberata o cantitate prea mare de calciu din oase.

Ipoteza investigata de catre cercetatori spune ca HIV cumva cauzeaza scaderea nivelului de vitamina D, lucru ce face ca sangele sa fie sarac in calciu. Acest lucru duce la cresterea nivelului de PTH, care cauzeaza unele dintre pierderile minerale osoase observate in infectia HIV. Nivelul PTH este apoi si mai mult crescut de catre tenofovir, acest lucru facand ca pierderea minerala osoasa sa devina mai pronuntata.

Echipa a masurat astfel nivelurile de vitamina D si PTH la 45 barbati care luau medicamente HIV. Ei au gasit un nivel suboptim de vitamina D (definit ca sub 30 ng/ml) la majoritatea barbatilor – 71% - iar 41% aveau un nivel mai mare decat normalul de PTH.

Toti pacientii cu PTH ridicat luau tenofovir, si niciunul dintre subiectii al caror nivel de vitamina D era normal sau ridicat nu avea PTH ridicat.

Saptesprezece dintre cei 45 pacienti au fost sfatuiti sa ia suplimente de vitamina D deoarece aveau un nivel foarte scazut; dintre acestia, 14 au raportat o aderenta buna la suplimente. Nivelul vitaminei D a crescut la toti 14, iar nivelul PTH a scazut la 9 dintre cei 14. Cu cat erau mai ridicate valorile originale de PTH ale pacientilor, cu atat au avut o scadere mai mare a PTH sub vitamina D. Cei cinci pacienti care aveau nivelul initial de PTH cel mai ridicat au avut cea mai mare scadere a PTH; la acestia s-a observat o scadere de trei ori si nivelul de PTH a ajuns intre limite normale. Toti acesti pacienti luau tenofovir. In contrast, la cei sase pacienti cu cel mai scazut nivel initial al PTH, nivelul a ramas exact la fel.

Acesta este un studiu preliminar mic si rezultatele trebuie tratate cu prudenta. In primul rand, studiul este prea mic pentru a elimina factorii posibili cofondatori – alte motive pentru care persoanele ar putea avea vitamina D scazuta si PTH mare. In al doilea rand, tinand cont de faptul ca deficitul de vitamina D pare aproape universal la pacientii cu HIV (un alt studiu care a investigat peste 1000 pacienti de la King’s College Hospital a descoperit niveluri subnormale ale vitaminei D la peste 91% dintre pacienti), nu se cunoaste care este semnificatia clinica a acestui lucru sau daca suplimentarea vitaminei D, pentru pacientii care iau tenofovir sau nu, va duce la imbunatatirea pierderii minerale osoase.

Articol tradus de catre Asociatia SENS POZITIV, cu acordul Organizatiei NAM, articolul original se gaseste aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu