duminică, 1 martie 2009

Vaccinul anti febra galbena la persoanele HIV-pozitive: sigur, dar nu intotdeauna folositor

O analiza retrospectiva a descoperit ca vaccinul anti febra galbena nu a adus vreun eveniment advers important la indivizii HIV-pozitivi. Insa, persoanele cu HIV au raspuns mai putin bine la vaccin decat omologii lor HIV-negativi, iar efectul protectiv al vaccinului s-a pierdut mai rapid. Studiul a fost publicat in Clinical Infectious Diseases. Un articol din editia online a jurnalului AIDS de asemenea a avertizat ca vaccinul anti febra galbena ar putea, teoretic, aduce riscuri persoanelor tratate cu maraviroc (Celsentri).

Vaccinul anti febra galbena (17DV) poate preveni in mod eficient aceasta afectiune potential fatala; insa, au fost semnalate ingrijorari ca acest vaccin nu poate fi oferit in siguranta indivizilor HIV-pozitivi, a caror imunitate scazuta ar putea permite virusului slabit din vaccin sa se replice. Cateva studii mici (cum ar fi si acesta) au descoperit ca vaccinarea impotriva febrei galbene este sigura la persoanele HIV-pozitive cu valoarea CD4 peste 200 celule/mm3, astfel ca recomandarile din SUA sugereaza ca vaccinul trebuie administrat persoanelor in aceasta situatie.

In acest studiu, cercetatorii au identificat, printre participantii din Studiul Swiss HIV Cohort, pe cei care au relatat ca au calatorit in destinatii tropicale. Un total de 174 persoane au primit vaccin anti febra galbena (17DV): 72 dintre acestea au fost vaccinate cand erau HIV-negative, iar 102 dupa ce au devenit HIV-pozitive. Efectul protector al vaccinarii a fost evaluat prin titrul de neutralizare (TN – cu aproximatie, concentratia maxima de la nivelul plasmei sanguine la care reactia de neutralizare a anticorpilor inca mai poate fi masurata; o rata de 1:10 sau mai mare este considerata protectoare).

Eficienta
Titrul de neutralizare disponibil, pentru 78 persoane HIV-pozitive care au fost vaccinate, a fost masurat in decurs de un an de la vaccinare. Pe parcursul acestui prim an, semnificativ mai multi participanti HIV-pozitivi (13 din 78, sau 17%) au avut un raspuns non-protectiv decat participantii HIV-negativi (2 din 66, sau 3%). Valoarile TN actuale – o masura a cat de puternic a fost raspunsul protector – au fost de asemenea mai mici per total in randul destinatarilor HIV-pozitivi.

Media valorilor CD4 ale acestor 78 de indivizi a fost 496 celule/mm3 si numai sase aveau valoarea sub 200 celule/mm3. Nu au existat factori prezicatori statistic semnificativi ai TN reactiv versus nonreactiv in acest grup, posibil datorita numarului mic de persoane cu valoarea CD4 mica; insa, aceia aflati pe tratament antiretroviral de succes aveau o tendinta nesemnificativa spre TN protector (OR 2,5, 95% CI, 0,7-8,8, p=17). Alti factori care au aratat tendinte spre protectie au fost incarcatura virala HIV nedetectabila, valoarea CD4 mare, sexul feminin, absenta hepatitei cronice si varsta inaintata.

Mai mult, unsprezece pacienti care la inceput aveau raspunsuri protective au aratat TN non-protective in decurs de cinci ani de la vaccinare, indicand un declin mai pronuntat al raspunsului protectiv de-alungul anilor. De-alungul perioadei de la unu la zece ani de la vaccinare, rata de raspunsuri non-protective la destinatarii HIV-pozitivi a fost 23% - de doua ori mai mare decat la destinatarii HIV-negativi – insa aceasta diferenta nu a fost statistic semnificativa (p=0,07).

Un alt subgrup (patru din 102 pacienti HIV-pozitivi), cu raspunsuri initiale non-protective, mai tarziu au dezvoltat TN protective dupa ce au inceput TARV si au obtinut supresie virala sustinuta – “un fenomen care”, conform spuselor autorilor, “nu a mai fost descris pana acum”. In contrast, “majoritatea” pacientilor care au pierdut raspunsul lor protectiv nu luau TARV si aveau incarcatura virala HIV nesuprimata la momentul vaccinarii.

Siguranta
Nici un eveniment advers semnificativ (spitalizare sau deces) in decursul a sase saptamani de la vaccinare nu a fost observat la cei 102 indivizi HIV-pozitivi care au primit vaccinul 17DV. Au existat 48 decese in randul celor 696 participanti ai cohortei care au calatorit, inclusiv trei decese la destinatarii 17DV, insa acestea au fost considerate “in mod clar neasociate” cu vaccinarea.

Datorita marimii acestui grup de studiu, aceasta rata de 0% a efectelor secundare serioase a avut 95% limita de incredere. Cu alte cuvinte, chiar daca nu au fost obervate evenimente adverse serioase, acest studiu nu poate exclude posibilitatea ca evenimentele adverse serioase legate de vaccinare sa apara la o rata mai mare de 2,9% in grupuri mai mari.

Concluzii
Autorii au concluzionat ca descoperirile lor “consolideaza recomandarile actuale legate de siguranta 17DV la pacientii infectati cu HIV… Insa, un risc scazut (pana la 3%) de efecte secundare importante nu poate fi exclus”. Indivizii HIV-pozitivi care nu iau tratament HIV si care au valoarea CD4 sub 350 celule/mm3 “ar trebui de preferat sa amane vaccinarea cu 17DV pana cand nivelul HIV RNA din plasma este nedetectabil, pentru obtinerea unui raspuns mai puternic de la vaccin”. Perioada de zece ani recomandata in mod obisnuit pentru vaccinari este “probabil insuficienta pentru indivizii infectati cu HIV”.

Vaccinul anti febra galbena si maraviroc
Intr-o scrisoare catre jurnalul AIDS, Anna Roukens si celelalte persoane de la Centrul Medical Universitar Leiden au relatat ca mutatia CCR5 delta 32 care confera rezistenta infectarii cu HIV (prin dereglarea expresiei receptorului CCR5 pe suprafata limfocitelor CD4) a mai fost asociata si cu un risc crescut de infectare cu flavivirusuri, cum este virusul febrei galbene. Ei au dezvaluit ca aceasta mutatie a fost gasita recent la un pacient care a avut o reactie adversa severa la vaccinul 17DV. Autorii au relatat ca, deoarece mecanismul de actiune al maravirocului este comparabil cu cel al mutatiei, acest lucru ridica o asa zisa “pur ipotetic” ingrijorare in privinta sigurantei 17DV la pacientii care iau maraviroc (Celsentri). Ei au sugerat ca vaccinarea cu 17DV sa fie evitata la pacientii care iau maraviroc “pana in momentul in care cercetarile viitoare vor infirma contributia mutatiei CCR5 la pacientii cu evenimente adverse asociate vaccinului anti febra galbena”.

Articol tradus de catre Asociatia SENS POZITIV, cu acordul Organizatiei NAM, articolul original se gaseste aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu