duminică, 29 martie 2009

Tratamentul HIV nu reprezinta o cauza a bolii hepatice criptogena

Tratamentul HIV nu cauzeaza boala hepatica criptogena (de cauza necunoscuta). Nici nu exista vreo asociere intre vreun anumit medicament anti-HIV si aparitia bolii, raporteaza investigatori britanici in editia din aprilie a Journal of Acquired Immune Deficiency Syndromes. Descoperirile lor contrazic rezultatele unor cercetari anterioare care sugerasera o asociere intre tratamentul cu ddI (didadosine, Videx) si aparitia bolii hepatice criptogena.

Boala hepatica este in momentul de fata o cauza majora de imbolnavire si deces in randul persoanelor cu HIV. Cauzele includ coinfectia cu hepatita B, hepatita C (sau ambele), consumul excesiv de alcool si toxicitatile date de medicamente.

Unii indivizi HIV-pozitivi dezvolta cresteri ale enzimelor hepatice care pot duce la afectarea serioasa a ficatului fara vreun motiv vizibil. Acest lucru este deseori numit boala hepatica “criptogena”.

Cercetari anterioare sugerasera ca tratamentul pe termen lung cu ddI ar putea fi una din cauzele bolii hepatice criptogena. Investigatori de la un spital englez au realizat cercetari viitoare pentru a determina daca tratamentul pe termen lung cu medicamente antiretrovirale in general sau vreun medicament anume au fost cauza acestei conditii.

Boala hepatica criptogena a fost definita ca enzime hepatice crescute persistent (TGO si TGP) in absenta coinfectiei cu hepatita sau a altei cauze evidente.

Din cei 4500 pacienti HIV-pozitivi care au beneficiat de ingrijiri la Spitalul Chelsea and Westminster, un total de 90 au intrunit criteriile de intrare si le-au fost facute biopsii hepatice intre 2004 si iulie 2007.

Istoricele medicale ale acestor indivizi au fost revizuite pentru observarea istoriei tratamentului antiretroviral si a prezentei altor conditii sau infectii care ar fi putut duce la aparitia bolii hepatice criptogena.

Un total de 13 pacienti au intrunit criteriul de diagnostic pentru boala hepatica criptogena. Ei au fost comparati cu un grup de pacienti de control cu aceeasi varsta, sex, rasa, durata a infectiei HIV si valoare a CD4.

Pacientii avusesera o experienta cu toate cele trei clase importante de medicamente antiretrovirale. Varsta medie a fost de 45 ani si majoritatea (zece, 77%) au fost barbati. Valoarea medie a CD4 la momentul biopsierii hepatice a fost 187 celule/mm3. Toti pacientii, in afara de unul, aveau o incarcatura virala nedetectabila. Rezultatele biopsiilor hepatice au aratat ca afectarea ficatului a fost des intalnita, 69% aveau fibroza portala.

Trei pacienti aveau un cheag de sange in vena porta, patru aveau boala hepatica decompensata cu sangerari la nivelul stomacului si doi aveau hipertensiune venoasa portala. Unul dintre pacienti a decedat ulterior ca rezultat al bolii hepatice criptogena.

Analiza controlata pe caz nu a dezvaluit vreo asociere intre terapia antiretrovirala si aparitia bolii hepatice criptogena. Chiar daca ddI a fost medicamentul cel mai frecvent folosit (zece pacienti) si pentru cea mai lunga durata (media 45 luni), analiza controlata pe caz nu a reusit sa indice vreo asociere intre tratamentul cu acest medicament si aparitia bolii hepatice criptogena (p=0,096).

Deteriorarea mitocondriala datorita tratamentului cu ddI a fost sugerata ca o cauza a bolii hepatice criptogena. Investigatorii au infirmat aceasta teorie, scotand in evidenta ca nu a fost gasita nicio asociere intre celelalte medicamente, care duc la toxicitate mitocondriala, si aparitia acestei conditii.

Ei au considerat ca nici HIV nu a fost cauza, din moment ce toti, in afara de unul, aveau incarcatura virala nedetectabila, iar pacientul acela avea o incarcatura virala sub 400 copii/ml.

Investigatorii au concluzionat: “studiul nostru nu confirma vreo asociere intre aparitia bolii hepatice criptogena si folosirea prelungita a medicamentelor antiretrovirale”.

Articol tradus de catre Asociatia SENS POZITIV, cu acordul Organizatiei NAM, articolul original se gaseste aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu