duminică, 8 martie 2009

Alaptarea mamelor HIV-pozitive din Botswana nu a avut vreun efect asupra mortalitatii

Un trial prospectiv, controlat, randomizat care a cuprins 1200 mame HIV-pozitive din Botswana a descoperit ca nu a existat vreo diferenta in mortalitate intre cele care au alaptat si cele care si-au hranit copii cu lapte praf. A fost gasita o tendinta de scadere mai rapida a valorii CD4 care a inceput sa apara la cativa ani dupa terminarea alaptarii, insa acest lucru nu a fost statistic semnificativ si semnificatia lui este necunoscuta.

Descoperirile au fost prezentate la a Saisprezecea Conferinta pe Retrovirusuri si Infectii Oportuniste de catre Dr Shahin Lockman de la Brigham and Women's Hospital, Boston, in numele unei echipe de cercetatori americano/botswaneza.

Cateva studii cerceteaza in aceasta perioada efectele alaptarii asupra sanatatii mamelor HIV-pozitive. Rezultatele au fost contradictorii, primul trial randomizat aratand ca alaptarea a triplat ratele de deces ale mamelor comparativ cu cele care nu au alaptat.

Insa, majoritatea cohortelor observationale secventiate nu au gasit vreo progresie ingrijoratoare a bolii la mamele care au alaptat sau decaderi rapide ale CD4 si ale indicelui de masa corporala, vreun efect asupra incarcaturii virale sau a intregii mortalitati.

Lockman a subliniat ca in astfel de studii cohorta, femeile mai bolnave ar fi putut alege sa nu alapteze, inclinand balanta spre rezultate aparent mai bune pentru femeile care au alaptat. De asemenea, multe studii nu au investigat si alte rezultate, altele decat cel mai crud rezultat – riscul de deces.

Studiul prezentat de Dr Lockman a fost defapt un substudiu al studiului facut in Botswana, MASHI prevention of mother-to-child transmission (PMTCT) study. In MASHI, 1200 femei gravide HIV-pozitive au fost randomizate fie sa alapteze timp de sase luni cu profilaxie prelungita a copilului cu AZT (intarcarea a inceput in jurul varstei de cinci luni), fie sa-si alimenteze copii cu lapte praf. Femeile au fost recrutate intre 2001 si 2003 si urmarite timp de sapte ani; in timpul recrutarii toate participantele eligibile au primit tratament antiretroviral (TARV).

In cadrul substudiului, starea de sanatate a participantelor a fost evaluata in medie 54 luni, incluzand valoarea CD4, incarcatura virala HIV RNA, si (intr-un subset intamplator de 131 femei) nivelurile micronutrientilor (vitamine B12, A, E si selenium), albumina si proteina C reactiva (CRP).

O mie doua sute femei au fost impartite la intamplare, 598 sa alapteze si 602 sa-si alimenteze copii cu lapte praf, ambele grupuri avand caracteristici similare. Aderenta in cadrul celor doua grupuri ale studiului a fost foarte buna, 93% dintre cele care au alimentat cu lapte praf nu au alaptat deloc, iar 95% din grupul celor care au alaptat au inceput alaptarea. (Insa, doar 18% au alaptat exclusiv timp de cinci luni sau mai mult).

Media valorilor CD4 la intrare a fost de 366 celule/mm3 si media incarcaturilor virale a fost de 4,4 log10. Primul punct final a fost dat de momentul decesului, bolile definitorii-SIDA, sau declinul CD4 pana la 200 celule/mm3. (Femeile care au fost potrivite pentru initierea TARV, l-au primit, 40% primind tratament).

Rezultate
Trei sute sapte zeci si doua (31%) dintre femei au ajuns la unul dintre punctele finale – 204 (34%) din grupul celor care au alaptat si 168 (28%) din grupul celor cu lapte praf. Aceasta nu a fost considerata o diferenta semnificativa (p=0,08).

Ratele de deces au fost asemanatoare intre grupuri: 3% dintre femeile fiecarui grup au decedat pe parcursul urmaririi din cadrul studiului. Diferente notabile au aparut intre declinurile CD4 pana la sub 200 celule/mm3 (25% la cele care au alaptat vs 21% la cele care nu au alaptat) si diagnosticele de SIDA (6% vs 3%). Media incarcaturilor virale a fost asemanatoare intre cele doua grupuri la sase, douasprezece si 60 de luni.

Intr-o analiza multivariata, valoarea initiala a CD4 peste 350 celule/mm3 a fost un factor de protectie impotriva progresiei, la fel a fost si educatia. Nivelurile ridicate ale incarcaturii virale (peste medie) au fost considerate factori de risc pentru progresie. Alimentatia cu lapte praf nu a fost considerata un factor de risc.

O tendinta spre progresia mai rapida a inceput sa apara la mamele care au alaptat, insa a fost statistic nesemnificativa, si a inceput sa apara doar la aproximativ 30 luni dupa terminarea alaptarii. La sase luni de la nastere, nivelurile vitaminei A, B12, E, seleniului si albuminei sanguine au fost asemanatoare intre grupuri. Singura diferenta semnificativa a fost la nivelul proteinei C-reactiva (CPR) – un marker al inflamatiei care pare predictiv al progresiei bolii la mame.

Media nivelurilor CRP a fost mai ridicata in randul femeilor care au alaptat decat la femeile care au folosit lapte praf (2,28 mg/l vs 1,05 mg/l; p<0,01) si in randul femeilor care au ajuns la un punct final (1,77 mg/l vs 0,77 mg/l; p<0,01).

Lockman a concluzionat ca alaptarea nu a fost asociata cu inrautatirea mortalitatii materne in randul femeilor cu acces la TARV, chiar daca echipa a descoperit niveluri ridicate ale proteinei C-reactiva – o descoperire “intriganta” care in trecut nu a fost investigata. Tendinta “enigmatica” spre progresia mai rapida la femeile care alapteaza, dupa oprirea alaptarii, a fost considerata a fi fie “o descoperire falsa, fie ceva ce reflecta o patologie pe care deocamdata nu o intelegem”. De asemenea mai este posibil ca diferentele mari ar putea fi observate in timpul perioadelor mai lungi de alaptare mai degraba decat pe parcursul perioadei scurte de cinci luni observata in acest studiu.

Investigatorii doresc sa faca analize aditionale care sa includa incidenta altor valori ale diagnosticelor definitorii-SIDA, greutatii corporale si CRP in momente mai tarzii.

Articol tradus de catre Asociatia SENS POZITIV, cu acordul Organizatiei NAM, articolul original se gaseste aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu